Abonează-te la newsletter

×

Politica de Confidențialitate

Conacul Golescu - Gussi

comuna Leordeni, jud. Argeș
26 km de Pitești, 100 km de București
Preț de pornire: 275.000 €
Estimare: 400.000 € - 500.000 €
În lunga istorie a Leordenilor, localitate atestată la 18 mai 1526 de către voievodul Radu de la Afumaţi, regăsim elemente extraordinare din istoria și evoluția societății românești și a marilor familii nobiliare ce au conturat-o. Fief al unor importante vițe boierești - Leurdenii, Băleanu, Golescu, Lahovary sau Kretzulescu, Leordenii (toponim preluat de leurdă și continuat și popularizat de marii boieri Leurdeni) aveau să cuprindă impunătoare reședințe și domenii boierești, demne de puterea și renumele posesorilor. Unul dintre ultimii mari moșieri al Leordenilor avea să fie Nicolae Kretzulescu (Crețulescu) (1812 - 1900), membru fondator al Academiei Române, dar mai ales politician liberal, prim-ministru în trei rânduri. Descendent prin Iordache Kretzulescu al lui Constantin Brâncoveanu și moștenitor al Leurdenilor, N. Kretzulescu își va construi la Leordeni o moșie impresionantă, lăsată zestre în proporție mare fiicei Anna, căsătorită Lahovary. În aceeași perioadă în care Kretzulescu începea să își orânduiască moșiile apărea în scenă Nicolae (Nae) Gussi (1830 - 1901), administrator al averii familiei Golescu - și ei boieri cu ștate vechi în Leordeni. După 1880, Gussi devine proprietar, deținând însemnatele moșii ale Goleștilor învecinate cu terenurile fostului prim-ministru. Aversiunea dintre Kretzulescu și Gussi avea să ajungă de notorietate, luptele economice dintre cei doi având apogeu chiar o serie de procese de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Varietatea terenurilor (arabile, viticole, silvice) care defineau moșiile Leordenilor aveau să evolueze în timp prin diversele reforme agrare, legi de împroprietărire sau expropriere, moșteniri sau succesiuni, pentru ca în perioada interbelică să cunoască ultimele două mari familii latifundiare. Familia Gussi (Alexandru, Traian, Paul și Elena) și familia Lahovary (prin Anna) dețineau împreuna cca. 550 ha, plus alte 100 ha viticol, în fapt urmașii lui Nicolae Kretzulescu și ai lui Nae Gussi.
Moșia Golescu - Gussi cunoștea o evoluție importantă în cele circa două secole de istorie. Prima variantă a conacului era ridicată de familia Golescu, probabil în timpul vieții lui Iordache Golescu, cel care ridica și Biserica Golescu aflată în vecinătatea domeniului. Ulterior, după ce Nicolae Gussi intra în posesia moșiei Golescu, proprietatea avea să se schimbe, pentru ca după 1900, Alexandru Gussi (1864 - 1947) să transforme atât conacul cât și întregul domeniu. De altfel, Alexandru, magistrat și om politic, cu o activitate importantă în baroul și prefectura Muscel, avea să își dedice o bună parte din carieră și viață modernizării locurilor natale. Stăpânind vechea casă a Goleştilor, Alexandru a refăcut-o în perioada 1938-1939, devenind o construcție cu adevărat monumentală, alături de dependințele moșiei. După 1949 întregul domeniu era naționalizat, pentru ca ulterior să intre în uzul unor diverse instituții comuniste (sediu "Sovrom Petrol", IAS și finalmente Primăria).

Surse: Enciclopedia Argeșului și Muscelului
cjarges.ro/documents/
Anuarul "Socec" al României-Mari, 1924-1925

Detalii proprietate

  • 15,61 ha
  • 1.800 m2
  • 1.350 m2
  • 692 m2
  • S+P+1E+Foișoare
  • 1.012 mp clădiri anexe. Domeniul este alcătuit din 10 ha pădure, 4.097 ha teren arabil extravilan și 1.508 mp teren curți construcții.
  • 1927
  • AG-II-a-B-13719
  • Monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul cultural local, clasă B.
  • Casă de vacanță, Castel de vânătoare, Centru medical, Centru social, Complex multifuncțional, Complex turistic, Pensiune, Reședință multifamilială
  • AG04AHE-B
DESCARCĂ PDF