Abonează-te la newsletter

×

Domeniul conacului Bujoiu, proiect de dezvoltare

str. Unirii nr. 120, sat Baloteşti, comuna Baloteşti, judeţ Ilfov
15 km faţă de Bucureşti
Vândut
Întins pe o suprafață de 17.000 mp, la 15 km de București spre nord, domeniul industriașului Bujoiu din Balotești poate căpăta alte valențe prin reabilitarea frumosului conac în stil Neoromânesc și dezvoltarea unui complex rezidențial în jurul acestuia.
Delimitând 5.500 mp de parc cu conacul ca și element central, proiectul vizează un număr de 11 vile, fiecare cu cca. 800 mp de teren, construite într-un stil arhitectural tradițional, armonios și în consonanță cu stilul conacului.
Dezvoltarea și atractivitatea zonei de nord a Bucureștiului pentru investiții imobiliare și de agrement au făcut posibile proiecte precum Edenland Park, aflat la 4 km de domeniul Bujoiu sau complexul Therme, binecunoscutul water park din Balotești, la 3 km de domeniul nostru.
În galeria foto puteți vedea imagini 3D ale proiectului pe care vi-l propunem, realizate de biroul de arhitectură Prodid SRL, prin persoana reputatului arhitect Șerban Sturdza.

Foto: Cristina Budușan

Istoria conacului Ion Bujoiu începea cu câțiva ani înainte ca acesta să o achiziționeze. Comandă a lui Ion Luca Niculescu, membru al unei familii liberale de comercianți și industriași bucureșteni, conacul era ridicat după planurile arhitectului Statie Ciortan, reprezentant important al stilului neoromânesc în primele decenii ale secolului XX. Construit de antepriza Peternelli, pe trei niveluri, conacul domina prin logiile frontale, dar mai ales prin turnul scării principale.
În 1926, conacul intra în posesia lui Ion Bujoiu (1894-1956). Bujoiu a fost inginer stagiar la Câmpina, la Soc. “Steaua Română”, unde a funcţionat până în 1922, când este numit director general al societății “Lupeni”, apoi la Soc. “Petroşani” (până în 1945). Din momentul intrării la Soc. “Petroşani” a început marea lui activitate de organizator. Cariera politică avea să îl propulseze în fruntea guvernării, succedându-se între 1937 și 1939 prin ministerul Industriei și Comerțului și cel al Economiei. A purtat o serie de funcții importante în domeniul industrial ca vicepreşedinte al UGIR (Uniunea Generală a Inginerilor din România), preşedinte al Asociaţiei industriilor metalurgice şi miniere sau membru în Consiliul Superior de Mine.
Conacul, după achiziționarea de către familia Ana Ștefănescu și Ion Bujoiu, a intra în jurul anului 1932 într-un proces de modernizare și transformare. Logia cea mare de la nivelul inferior era închisă, ajungând la aspectul de astăzi, iar turnul central își modifica și el din configurația inițială, pierzând foișorul închis. Ultimul aport arhitectural adus împrejurimilor a fost realizat în 1943, când cei doi soți ctitoreau biserica din Preoțești.
Instaurarea regimului comunist avea să destrame viața lui Bujoiu, fiind condamnat într-un proces alături de Auschnitt, Gheorghe Manu, Horia Măcellariu sau Nicolae Pătraşcu la muncă silnică pe viață. Ion Bujoiu se stingea din viață în spitalul închisorii Văcărești, pe 20 mai 1956.

Detalii proprietate

  • 1,70 ha
  • 994 m2
  • 331 m2
  • D+P+M
  • 16
  • 1910-1932
  • IF-II-m-B-15261
  • Monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul cultural local, clasă B.
  • Casă de vacanță, Centru medical, Centru social, Complex turistic, Pensiune, Reședință bifamilială
  • IF02AHE-B
DESCARCĂ PDF